sâmbătă, 21 aprilie 2012

,,Praznicul Invierii sa invieze in sufletele noastre orice simtamant nobil si frumos" - Staretul Porfirie



„Hristos a inviat!"


Staretul Porfirie Kafsokalivitul
M-au cercetat astazi (intamplarea s-a petrecut in anul 1989) la chilie niste fii duhovnicesti de-ai mei si am cantat impreuna de trei ori, "Hristos a inviat!". l-am binecuvantat asa:

„Ma rog ca Praznicul Invierii Domnului nostru Iisus Hristos sa invieze in sufletele noastre orice simtamant nobil si frumos. Sa ne calauzeasca pe toti spre sfintenie si sa biruiasca omul cel vechi, dimpreuna cu patimile si cu poftele lui (Gal. 5, 24). Aceasta cere Domnul. Pentru
aceasta ne rugam sa ne ajute Praznicul Invierii Sale, sa binevoiasca a ne ajuta sa omoram pe omul nostru cel vechi (Rom. 6, 6), si sa devenim vrednici de Biserica Sa.


Asa ne rugam, ca Domnul sa ne ajute. Cea mai mare minune pe care a facut-o Domnul este invierea Lui. Sa nu uitam asta niciodata. La multi ani!"

Cineva  spunea  ca astazi  toate  se  roaga: pamantul, cerul, stelele, florile care imprastie buna mireasma,   paraiele  ce  susura,  apele   inspumate, «privighetorile care canta, fluturii in zbor, toate canta «Hristos a inviat!». Si atat de mult se insufletase, incat striga de bucurie, cu putere - «Hristos a inviat!».

Asa am patit si eu in Sfantul Munte. Erau Pastile. Am urcat singur pe munte, catre varful Athonului, pe la opt sute de metri inaltime. Aveam cu mine Scriptura Vechiului Legamant, si priveam cerul albastru si limpede, marea netarmurita, fara sfarsit, copacii, pasarile, fluturii, frumusetile toate, si am strigat cu putere, plin de insufletire: „Hristos a inviat!" ΐn timp ce strigam, fara sa-mi dau seama, mi-am deschis bratele si le-am tinut asa; incremenisem acolo. Ma cuprinsese un fel de nebunie! Peste putin timp am deschis Vechiul Legamant la cuvintele acestea din intelepciunea lui Solomon:
Dumnezeule al parintilor si Doamne al milei, Cel ce ai facut toate cu cuvantul Tau, si cu intelepciunea Ta ai randuit pe om ca sa stapaneasca peste zidirile cele facute de Tine si sa carmuiasca lumea cu cuviinta si cu dreptate si cu suflet drept sa faca judecata, da-mi mie inlelepciunea care sta aproape de scaunul Tau si nu ma lepada dintre slujitorii Tai. Caci robul Tau sunt eu si fiul roabei Tale, om slab si cu viata scurta si putin destoinic sa inteleg judecata si legile (Int. Lui Sol. 1-5).

M-am daruit cu tot suftetul acestor cuvinte dumnezeiesti. Am uitat de timp...
Ascultati mai departe pe inteleptul Solomon:

Cu Tine este intelepciunea care stie faptele Tale si care era de fata cand ai facut lumea si care stie ce este placut inaintea ochilor Tai si ce este drept, potrivit poruncilor Tale.

Trimite aceasta intelepciune, din sfintele Tale ceruri, de langa tronul slavei Tale, ca sa ma ajute in ostenelile mele si ca sa cunosc ce este bineplacut inaintea Ta.

Fiindca intelepciunea toate le stie si le intelege si ma va povatui intelepteste in lucrarile mele si prin slava sa ma va pazi.(Int. Lui Sol. 9, 9-11)
Intelegeti ce noima aveau acestea pentru mine?
Ce este placut inaintea ochilor Tai si ce este bineplacut inaintea Ta. Pe acestea sa le cereti, in ele sa va desfatati, dupa ele sa doriti. Fara sa va dati seama, o sa va indragostiti de Hristos.


Din cartea: Ne vorbeste Parintele Porfirie, Cartea Ortodoxa, 2003

Sursa:http://www.impantokratoros.gr

Niciun comentariu: