Cuvioase Serafime!
Îngerule pământesc,Caută din înălţimeSpre acei ce pătimesc!Vezi-ţi neamul tău cum geme,Asuprit de cei tirani,Şi cum sufăr pribegieMulţi din fiii tăi orfani!La Sarov şi DiveevaNu mai este astăzi drum,Întunericul domneşteÎn poiana ta acum!
Iară bietele orfane,Ca albinele de URS¹,Au fugit prin ţări străineŞi izvorul n-a mai curs!²„Fiarele cuvântătoare”Au stricat grădina ta,Iar din apa ta bolnaviiNu mai pot acum să bea!Îmblânzeşte iarăşi „URS-ul”¹Revărsându-i harul tăuŞi pe neamul tău sloboadeDin robia celui rău!Din Sarovul cel din ceruriToarnă din al tău izvorApa sfântă a CredinţeiPeste cei de la „Zatvor”³ !Pe sărmanele albineRăzleţite de soborLuminează-le spre bine,Să-şi cunoască matca lor!Bucuria ta, Părinte,Dăruieşte-ne-o din cerŞi cu dragoste fierbinteSă-l întorci pe cel „Stingher” 4.Iar pe cei ce sunt în chinuri,Cuvioase Serafim,Dă-le ca să vadă slavaNoului Ierusalim!Pe Păstor îl întăreşteCu sfinţitul lui „Sobor”,Să lucreze mântuireaNecăjitului popor!Şi precum izvor de pacePe pământ te-ai arătat,Pentru pacea lumii astăziRoagă-te neîncetat!
2 ianuarie 1957, Schitul Sf. Ana – Hozeva
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu