Medicul
îi explică situaţia micuţului ei frate Andrei, şi îl întrebă dacă el ar fi de
acord să-i doneze sângele sorei lui. Doar pentru un moment, Andrei păru că
reflexionează profund, înainte de a suspina adânc şi de a spune, încet, dar
hotărât: “Da, o voi face, dacă asta o salvează pe Maria!”.
În timp
ce transfuzia era în curs de desfăşurare, Andrei se afla întins pe un alt pat,
liniştit şi zâmbitor, alături de sora lui. Personalul medical îi urmărea pe
amândoi cu atenţie, şi observa cu bucurie cum Maria, încet-încet, redobândea o
culoare sănătoasă şi vie în obraji. În acea clipă însă, chipul lui Andrei începu
să se stingă, apoi deveni palid, iar zâmbetul îi dispăru de pe faţă. Îl privi pe
medic şi, cu voce întretăiată, îl întrebă: “Iar eu… când voi începe să mor?”.
Copil
fiind, el nu îl înţelesese pe medic. El credea că urma să-i dea tot sângele său
sorei lui jertfindu-și viața. Şi, de fapt, el chiar i-l dădea. Căci cine învață
să moară mereu pentru fratele lui, nu va muri niciodată!
___
Omule,
trăiește-ți zilele cu credință, dragoste și pace și întru bună
nădejde.
Relația
ta cu aproapele este testul trecerii în împărăția veșnică - în
rai!
Iubirea
aproapelui presupune mare iubire de Dumnezeu.
Religia
creștină este o religie revelată personal de Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,
nu este o invenție omenească; ea ne învață să dobândim fericirea veșnică -
Împărăția Cerurilor, încă de aici, de pe pământ. Amin!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu